Planul de finanțare pentru programul nuclear național al României
România a elaborat un plan de finanțare în trei etape pentru programul său nuclear. Primul pas constă într-un pachet de ajutoare de stat notificat pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. Etapa următoare se va concentra pe unitățile 3 și 4, iar a treia etapă vizează proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești. Aceste informații au fost discutate în cadrul unei dezbateri organizate de Energy Policy Group (EPG) și Clean Air Task Force (CATF), cu câteva zile înainte de aprobarea preconizată a Deciziei finale de investiție (FID) pentru SMR din România.
Revitalizarea Unității 1 de la Cernavodă
Reabilitarea Unității 1 de la Cernavodă este cel mai avansat proiect din punct de vedere financiar, fiind deja în desfășurare tehnică. România caută să obțină un grant de 600 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare al UE, combinat cu o schemă de contracte pentru diferență (CfD), care vizează stabilizarea veniturilor și bancabilitatea investiției. Deși energia nucleară nu este prioritară în cadrul UE, România susține că reabilitarea reprezintă o investiție în modernizare, iar Fondul ar putea sprijini acest demers.
Guvernul român a notificat schema de ajutoare de stat pentru Unitatea 1 în decembrie 2025, iar procesul de aprobat durează, de obicei, un an; totuși, România își propune să scurteze acest termen.
Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă
Proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este tehnic simplu, bazându-se pe o tehnologie cunoscută. România va trimite Comisiei Europene o notificare oficială pentru ajutoarele de stat în luna februarie, după un proces intern care implică mai multe părți interesate. Totuși, viitorul mecanism bugetar multianual al UE ar putea să nu ofere finanțarea necesară pentru lansarea acestui proiect, ceea ce obligă autoritățile să identifice surse alternative de cofinanțare.
Proiectele SMR de la Doicești
În ceea ce privește SMR-urile de la Doicești, România se confruntă cu provocări tipice pentru un proiect inovator. Costurile pe MWh sunt mai mari, iar economiile de scară nu sunt disponibile la început. O soluție ar putea implica achiziții private prin contracte bilaterale, unde un contract de tip PPA ar putea oferi certitudini în legătură cu veniturile. Există discuții cu potențiali investitori, inclusiv în domeniul centrelor de date.
Probleme de abordat
Diversele dezbateri au evidențiat preocupări legate de viabilitatea financiară a proiectelor nucleare și de acceptarea publicului. Distincția între schema CfD pentru energiile regenerabile și cea pentru nucleare a fost subliniată, majoritatea participanților considerând că un CfD fără grant ar putea fi greu de susținut politic. Timpul este un factor critic, iar experții subliniază necesitatea personalizării schemei CfD pentru nuclear, care ar putea necesita consultări extinse. De asemenea, sprijinul populației pentru energia nucleară în România a scăzut, iar mecanismele de sprijin pe termen lung pot deveni sensibile din punct de vedere politic.
În concluzie, România își propune să revitalizeze sectorul nuclear prin atragerea de fonduri europene și implementarea unor proiecte strategice, dar se confruntă cu provocări financiare și de acceptare publică care necesită o gestionare atentă pentru a asigura viabilitatea și sustenabilitatea acestora pe termen lung.
