România și Avansul Inteligenței Artificiale
România se află într-un proces de adopție a inteligenței artificiale (AI), similar cu procesul de asumare digitală, care include sponsori, guvernanță, strategie, plan de acțiune, măsurare și comunicare. Consilierul MEDAT, Mircea Stoian, subliniază că, fără o structură clară și funcțională, integrarea AI va rămâne fragmentată.
Utilizatori de AI: Sectorul Privat vs. Sectorul Public
Stoian a evidențiat că există două mari categorii de utilizatori de AI: privat și public. În sectorul privat, AI este folosită pentru competitivitate, fiind determinată de piață să adopte această tehnologie. În contrast, sectorul public se confruntă cu lipsa competențelor și a educației necesare, cu resurse insuficiente și un cadru normativ dezorganizat.
Piloni Esențiali pentru Adopția AI
Consilierul a enumerat patru piloni esențiali pentru adopția AI:
- Pilonul de încredere: guvernanță și etică.
- Pilonul tehnic: acces la date structurate și interoperabile.
- Pilonul de competențe digitale: necesitatea dezvoltării abilităților digitale în rândul populației.
- Pilonul de securitate: protecția datelor și a sistemelor.
Statistici și Provocări în Domeniul Public
Conform datelor recente, România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește indicatorii digitali, având un nivel scăzut de încredere în adopția AI, o infrastructură fragmentată și competențe digitale insuficiente. De asemenea, nu există o guvernanță unitară pe date, iar interoperabilitatea este limitată.
Provocări în Sectorul Privat
În sectorul privat, doar 12% dintre companii s-au instruit în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) până în 2025, cu o utilizare scăzută a soluțiilor de cloud și big data. Firmele românești se află pe ultimele locuri în UE în privința integrării tehnologiilor digitale, iar AI este folosită în mod redus.
Educația și Competențele Digitale
Educația și competențele digitale în România sunt mult sub media europeană, cu sub 30% dintre cetățeni care folosesc servicii digitale. Doar 32% din populație are competențe digitale de bază, în timp ce 9% nu au deloc competențe digitale. De asemenea, sub 10% dintre adulți participă la programe de educație continuă, iar utilizarea AI în educație este minimă.
Indicator Statistic Îngrijorător
Un factor îngrijorător menționat de Stoian este că 70% dintre tinerii sub 18 ani au un nivel scăzut de literație numerică, ceea ce ar putea afecta capacitatea lor de a înțelege și utiliza informații matematice în viața de zi cu zi.
Concluzie
Adopția inteligenței artificiale în România se confruntă cu provocări semnificative, iar îmbunătățirea competențelor digitale și a infrastructurii este esențială pentru a valorifica potențialul acestei tehnologii în viitor.
