Decalajul dintre investiții și infrastructură
România se confruntă cu un risc sistemic în tranziția energetică, cauzat de decalajul dintre viteza investițiilor private în generarea de energie, dezvoltarea rețelelor și capacitatea instituțională de reglementare, a declarat Zoltan Nagy-Bege, directorul departamentului de piețe energetice al CIGA Energy, în cadrul Energy Strategy Summit 2026, organizat de Energynomics.
Vitezele diferite ale tranziției energetice
Nagy-Bege a subliniat că România a depășit momentul decizional referitor la tranziția energetică, iar întrebarea actuală este dacă aceasta va fi realizată la timp și în mod coordonat. Tranziția se desfășoară în trei etape care nu se sincronizează: investițiile private în generare au avansat rapid, cu aproximativ 1.500 de proiecte în diverse stadii de autorizare, reprezentând zeci de gigawați. În contrast, infrastructura de rețea și stocarea întâmpină întârzieri, iar capacitatea de reglementare este cea mai lentă dintre toate.
Obstacole în calea investițiilor
El a menționat că, deși autoritățile declară că doresc energie ieftină și investiții în rețele și capacități de generare, măsurile actuale întârzie aceste investiții. Un alt aspect critic este forța de muncă specializată, care afectează deja sectorul nuclear, precum și capacitatea de reacție la crize, inclusiv atacuri cibernetice sau șocuri de aprovizionare.
Planuri de rezervă și riscuri
Nagy-Bege a mai subliniat absența unui plan de rezervă pentru situația în care cei 6-7 GW planificați să fie construiți până în 2030 nu se mai materializează. De asemenea, lipsa investițiilor în stocarea energiei ar putea conduce la congestii semnificative în sistemul energetic, având în vedere că mii de MW de proiecte de energie regenerabilă sunt în așteptare.
Concluzie
România trebuie să abordeze urgent aceste decalaje pentru a asigura o tranziție energetică eficientă și coordonată, evitând riscurile sistemice care ar putea afecta securitatea energetică a țării.
