România a ratat termenul pentru implementarea directivei de transparență salarială
România a ratat termenul-limită de 7 iunie pentru transpunerea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială și reducerea decalajului salarial de gen, conform declarațiilor Cristinei Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Aceasta a subliniat că întârzierea este rezultatul contextului politic intern, Parlamentul fiind concentrat pe formarea unui nou guvern și neavând în vedere transpunerea directivei europene obligatorii.
Obligațiile impuse de directivă
Directiva impune companiilor cu peste 100 de angajați să justifice public diferențele salariale de gen care depășesc 5%. De asemenea, există prevederi pentru companiile mici și mijlocii, cu termene de aplicare începând din 2027 și 2028.
Decalajul salarial real
Cristina Chiriac a evidențiat că diferențele salariale dintre femei și bărbați sunt mai mari decât cele raportate oficial, care se bazează doar pe veniturile declarate. Deși România raportează un decalaj de 3,6%, Chiriac a menționat că peste 1,3 milioane de femei nu sunt incluse în statistici, ceea ce distorsionează imaginea reală a pieței muncii. Majoritatea femeilor din sectoarele cu salarii mici lucrează part-time pentru a îngriji copiii sau părinții.
Disparitățile salariale în cifre
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru anul 2024, câștigul salarial mediu brut al bărbaților depășește cu 398 de lei pe lună cel al femeilor. În rândul specialiștilor, femeile, care constituie aproape 60% din forța de muncă, câștigă cu 20.520 de lei mai puțin pe an decât bărbații.
Diferențele de ocupare a forței de muncă
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare a forței de muncă între femei și bărbați din Uniunea Europeană, având al treilea cel mai mare decalaj, după Italia și Grecia. Rata de ocupare a femeilor în România este de 54,3%, comparativ cu media europeană de 70,8%. Acest decalaj este influențat de numărul mare de femei aflate în neocupare.
Concluzie
Întârzierea României în implementarea directivei de transparență salarială subliniază provocările persistente în atingerea egalității de gen pe piața muncii, cu implicații semnificative pentru drepturile salariale ale femeilor și pentru diversele dinamici economice ale țării.
