Analiza execuției bugetare după două luni
Consultantul economic Adrian Negrescu afirmă că România are șanse reale să atingă ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026, dacă se mențin creșterea veniturilor și un control strict al cheltuielilor. După primele două luni din 2026, deficitul a fost de 14,23 miliarde de lei, echivalent cu 0,70% din PIB, reprezentând o reducere semnificativă față de aceeași perioadă din 2025.
Reducerea deficitului bugetar
În primele două luni ale anului 2025, deficitul bugetar se ridica la 30,24 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an. Negrescu subliniază că perspectivele economice sunt optimiste, menționând că menținerea disciplinei bugetare este crucială pentru atingerea țintei de deficit.
Creșterea veniturilor bugetare
Veniturile bugetare au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde de lei, datorită îmbunătățirii colectării, în special a TVA-ului, care a generat încasări nete de 23,75 miliarde de lei, în creștere cu peste 20% față de anul anterior. De asemenea, veniturile din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, iar taxarea dividendelor a adus un plus de aproape 58%.
Contribuția fondurilor europene
Uniunea Europeană a contribuit semnificativ la buget, rambursând sume de 8,28 miliarde de lei, o creștere de aproape 88% comparativ cu anul anterior. În ciuda acestor progrese, zona accizelor la tutun a înregistrat o ușoară scădere a încasărilor.
Controlul cheltuielilor guvernamentale
Cheltuielile totale au fost temperate, situându-se la 117,96 miliarde de lei, cu o scădere de 1,6% față de anul precedent. Cheltuielile de personal au scăzut la 27,13 miliarde de lei, în urma limitării angajărilor și eliminării unor sporuri. Cheltuielile pentru asistența socială au reprezentat cea mai mare parte a bugetului, totalizând 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare.
Investițiile și fondurile europene
Investițiile au fost susținute în mare parte din fonduri europene, statul alocând 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, din care 76% au fost destinate proiectelor finanțate prin PNRR.
Provocările economice viitoare
Negrescu a avertizat că economia rămâne vulnerabilă, fiind posibil un nou val de inflație, cauzat de scumpirea carburanților și a gazelor, ceea ce ar putea duce la contracții economice semnificative. El anticipează posibilitatea unor rectificări bugetare în viitor.
În concluzie, deși execuția bugetară arată semne de îmbunătățire, provocările economice viitoare necesită o atenție sporită pentru a menține stabilitatea fiscală.
