Amenințarea creșterii explozive a prețurilor alimentelor în Europa
După două luni de la începutul războiului din Iran, mari supermarketuri din Europa au declarat că prețurile produselor nu au fost încă afectate. Totuși, această situație se va schimba datorită creșterii prețurilor îngrășămintelor și combustibilului, care vor influența producția agricolă de anul viitor. Procesul prin care războiul din Iran va afecta prețurile alimentelor se desfășoară în trei etape: gazul natural este utilizat pentru producerea îngrășămintelor, care apoi sunt folosite în agricultură, rezultând alimentele. Fiecare etapă durează mai multe săptămâni, iar ciclul se finalizează în câteva luni.
David Laborde, directorul Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul FAO, a explicat că majoritatea alimentelor disponibile acum în supermarketuri au fost produse folosind resurse achiziționate înainte de declanșarea crizei. Europa produce singură îngrășăminte cu azot, dar depinde de importurile de gaze naturale. Creșterea prețului gazelor naturale, cu 59% de la închiderea Strâmtorii Ormuz, a dus la o scumpire a îngrășămintelor de până la 50%.
Impactul pe termen lung asupra recoltei și prețurilor
Europenii vor simți prima dată creșterea prețurilor combustibilului la finalul verii, iar efectele crizei îngrășămintelor se vor resimți mai târziu. În această primăvară, fermierii europeni au avut avantajul rezervelor de îngrășăminte cumpărate anterior, însă această situație nu va dura. Deși prețul grâului a rămas constant, prețul îngrășămintelor a crescut, iar unii agricultori au fost nevoiți să reducă utilizarea azotului sau să cultive plante cu necesar mai mic de îngrășăminte. Consecințele se vor traduce prin recolte mai mici în anul 2027 și, implicit, prețuri mai mari în magazine.
În Irlanda, unde industria îngrășămintelor este aproape inexistentă, 90% din terenurile agricole necesită azot pe parcursul sezonului. Fermierii irlandezi, care cumpără îngrășăminte din februarie până în septembrie, se confruntă cu prețuri ridicate. De asemenea, Federația Națională a Fermelor din Suedia a estimat pierderi de 160 de milioane de euro din cauza impactului războiului, estimând o reducere a profitului cu 12%.
Răspunsul Uniunii Europene și criza globală a îngrășămintelor
Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență pentru a reduce costurile energiei și a relaxat normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini fermierii. Totuși, soluțiile pentru criza îngrășămintelor nu vor aborda problemele pe termen scurt. Planul de acțiune care urmează să fie dezvăluit pe 19 mai se va concentra pe reducerea dependenței de importuri și stimularea producției interne. Efectele acestor inițiative nu se vor resimți însă până în 2027, deoarece construirea unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani.
Fermierii din SUA, care se confruntă cu cele mai mici recolte de grâu din 1919, resimt deja dificultățile pe care Europa le va experimenta în anul următor. Aproximativ 70% dintre aceștia nu își pot permite să cumpere întreaga cantitate de îngrășăminte necesară. Probleme similare se înregistrează și în Brazilia și Etiopia, iar riscul producerii unui fenomen El Niño puternic, care ar putea afecta condițiile meteorologice, este de peste 90%.
Consecințele războiului din Iran asupra securității alimentare
Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat că 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă dacă războiul din Iran continuă. Spre deosebire de șocul provocat de războiul din Ucraina, acest conflict generează o criză lentă, dar inevitabilă. China a agravat situația prin suspendarea exporturilor de îngrășăminte fosfatice și restricționarea altor tipuri, amplificând amenințarea pentru securitatea alimentară globală.
Criza îngrășămintelor se dezvoltă lent, dar impactul său va fi profund asupra prețurilor alimentelor și asupra securității alimentare în Europa și nu numai.
