Consecințele conflictului din Iran
Raportul recent al ING Bank modifică previziunile inițiale publicate la începutul lunii martie, prezentând trei scenarii cu privire la impactul conflictului din Iran: un scenariu de bază, unul optimist în care războiul se încheie rapid și un scenariu pesimist, în care Orientul Apropiat se confruntă cu acțiuni de luptă prelungite. Acesta din urmă ar implica o situație complicată în Strâmtoarea Hormuz și un echilibru fragil în regiune.
Scenariul de bază și impactul asupra inflației
În scenariul de bază, ING Bank nu preconizează daune structurale la instalațiile de producție de petrol sau gaze. Se estimează o întârziere a transporturilor de energie și a altor mărfuri, dar nu (încă) o reducere structurală. Totuși, o întârziere îndelungată ar putea conduce la aceste reduceri. Aceasta este, în principal, o situație de șoc din partea ofertei, provocând creșteri ale inflației și noi provocări pentru băncile centrale. Revizuirile inflației sunt semnificative, depășind revizuirile în sens descendent ale creșterii economice, iar acestea variază de la o regiune la alta.
Previziuni pentru România
În contextul actual, ING Bank estimează pentru România o inflație de 9,7% în trimestrul I din 2026, 10,4% în trimestrul al II-lea, 6% în trimestrul al III-lea și 5,4% în trimestrul IV. Media anuală a inflației ar crește de la 7,2% la 7,9%. Pentru 2027, se preconizează o medie anuală de 4%.
Creșterea economică a României a fost revizuită în jos, cu o estimare de minus 0,7% în trimestrul I și minus 0,8% în trimestrul al II-lea, urmată de o creștere moderată de 0,3% în trimestrul al III-lea și 2,8% în trimestrul IV. Dacă se va înregistra o creștere negativă în trimestrul I, România va intra oficial în recesiune, după cele două trimestre de recesiune tehnică din a doua parte a anului trecut. În aceste condiții, creșterea economică pentru 2026 ar fi de doar 0,6%, iar pentru 2027 de 2,8%.
Tranzacțiile valutare și inflația
Perechea euro/leu a avut o evoluție laterală până la începutul lunii martie, cu volume de tranzacționare care sugerează oferte oficiale, împiedicând creșterea EUR/RON în acord cu omologii regionali, pe fondul aversiunii globale față de risc. Dacă această aversiune persistă, o ajustare ascendentă a perechii valutare ar putea avea loc mai devreme decât se așteaptă.
Inflația este pe cale să depășească 10% în martie-aprilie, în principal din cauza creșterii prețurilor petrolului, lăsând Banca Națională a României cu puțin spațiu de manevră. O menținere a cursului de schimb la nivelurile actuale ar putea deveni costisitoare, iar o depreciere a leului ar amplifica presiunile inflaționiste, complicând politica monetară.
Volatilitatea piețelor financiare
Pe piețele monetare, creșterea volatilității cursului de schimb a semnalat o reducere rapidă a excedentului de lichiditate în RON, deși amploarea acesteia a fost modestă comparativ cu episodul din mai 2025. Scenariul de bază preconizează o primă reducere a ratei dobânzii în august și o relaxare cumulată de 75 de puncte de bază în 2026.
Concluzie
Conflictul din Iran are consecințe semnificative asupra economiei globale și regionale, influențând inflația, creșterea economică și stabilitatea valutară, în special în România, unde se preconizează o inflație ridicată și o posibilă recesiune economică.
