Cursul valutar și impactul impozitului pe marile companii
Cursul valutar al euro este anticipat să atingă 5,2 lei în 2026, conform declarațiilor lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Acesta subliniază că impozitul pe marile companii (IMCA) afectează în mod disproporționat familiile cu cele mai mici venituri, având ca efect concedieri, creșterea prețurilor produselor finite și plecarea investitorilor din România.
Criticile aduse impozitului pe cifra de afaceri
Codirlașu a criticat decizia guvernului de a nu elimina IMCA, ci de a-l reduce, și a menționat că mediul de afaceri a avertizat că această măsură va îngropa economia. El sugerează regândirea cotei unice de impozitare, propunând o creștere de la 16% la 17% sau 18%, și insistă asupra necesității majorării salariului minim pe economie pentru a proteja familiile cu venituri mici în fața inflației.
Costul energiei și salariul minim
România se confruntă cu costuri ridicate ale energiei, cele mai mari din Uniunea Europeană. Codirlașu compară situația cu cea din Franța, care se bazează pe energia nucleară, și subliniază că majorarea salariului minim este esențială, având în vedere că peste 30% din populația salariată primește salariul minim.
Previziuni economice pentru 2026
Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA, a menționat că, conform sondajelor de anticipație, se preconizează o apreciere de 8% a euro în termeni reali, având în vedere o inflație de 10% în România și de aproximativ 2% în zona euro. De asemenea, se estimează o creștere economică în jurul valorii de zero și un deficit bugetar de aproximativ 6%, considerat o realizare, dar nesustenabil în continuare.
Creșterea datoriilor publice
Se preconizează că majorările de impozite pe proprietate vor avea loc pe 1 ianuarie 2026, dar acestea nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Este posibil ca, în a doua parte a anului viitor, să fie necesară o nouă majorare de TVA, ajungând la 23%-24%, similar cu media din Uniunea Europeană. Codirlașu a remarcat că, în 2025, au avut loc deja trei majorări de taxe și impozite, iar tendința pare să continue.
Datoria publică este așteptată să crească, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși 3% din PIB, posibil ajungând la 3,5% din PIB.
Concluzie
Impactul acestor măsuri fiscale și economice se va resimți în mod direct asupra familiilor cu venituri mici și asupra stabilității economice a României, ceea ce ar putea afecta pe termen lung dezvoltarea economică a țării.
