Riscurile comerțului internațional în 2025
Cursul valutar constant nu a reușit să atenueze riscurile comerciale pentru România în 2025, conform analizei realizate de Akcenta. Lecțiile anului anterior arată că amânarea ajustărilor concentrează riscurile comerciale, iar în 2026, capacitatea firmelor de a gestiona expunerea valutară va fi crucială, înainte ca presiunea să se reflecte în costuri și marje.
Evoluția comerțului internațional
Datele publicate de INS pe 9 februarie 2026 confirmă o ajustare lentă a comerțului internațional al României. Exporturile FOB au totalizat 96,6 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4,2% față de 2024, în timp ce importurile CIF au atins 129,4 miliarde de euro, cu o creștere de 2,6%. Deficitul balanței comerciale s-a redus la 32,7 miliarde de euro, cu 2% mai puțin decât în 2024. Această reducere nu reflectă o îmbunătățire structurală a competitivității, ci mai degrabă o frânare a importurilor, influențată de costuri și de prudența financiară.
Analiza finalului de an
În decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% anual, în timp ce importurile au scăzut ușor cu 0,4%, ceea ce a contribuit la temperarea deficitului lunar. Totuși, România rămâne structural dependentă de importuri, în special pentru bunuri intermediare și produse cu valoare adăugată ridicată. Datele sugerează o cerere internă în scădere, dar o cerere externă activă.
Structura comerțului
În 2025, ponderea ridicată a schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană a fost semnificativă, reprezentând 71,3% din exporturi și 72,1% din importuri. Această integrare economică profundă oferă stabilitate, dar limitează diversificarea ofertei în perioade de cerere scăzută. Structura exporturilor este dominată de mașini și echipamente de transport, în timp ce importurile reflectă dependența de bunuri intermediare, energie și produse chimice, afectând sensibilitatea la cursul de schimb.
Contextul valutar
Deficitul comercial ridicat și dependența de importuri sunt aspecte comune și în alte economii din Europa Centrală. Stabilitatea cursului euro/leu în 2025 nu a însemnat o echilibrare a fluxurilor comerciale, ci a fost rezultatul unui cadru administrat care a limitat volatilitatea pe termen scurt. Cursul euro/leu a depășit 5,00 lei, amplificând presiunile de cost pentru companiile importatoare.
Impactul asupra companiilor
Acest prag a crescut costurile de aprovizionare, iar efectele s-au observat în a doua parte a anului, determinând o creștere mai lentă a importurilor și o reducere a deficitului comercial. Deși un leu mai slab ar putea sprijini exporturile, structura industriei românești, dependentă de inputuri importate, a limitat acest beneficiu. Așteptările pentru 2026 indică un risc asimetric de depreciere a cursului de schimb, ceea ce transformă riscul valutar într-un factor operațional esențial pentru deciziile comerciale.
Concluzie
În concluzie, anul 2025 a evidențiat vulnerabilitățile structurale ale comerțului internațional al României, subliniind importanța gestionării active a riscurilor valutare pentru companii în contextul unei economii globalizate și interconectate.
