Limita prețurilor la energie în România
Conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), deși România aplică un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri reduse continuă să suporte o povară financiară considerabilă. De exemplu, o persoană singură care trăiește din ajutor social minim trebuie să plătească anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate. În contrast, un cetățean similar din Grecia beneficiază de acoperirea aproape totală a acestor costuri din partea statului. Diferențele nu derivă din prețul energiei, ci din modalitățile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Sărăcia energetică în România
Problema principală pentru cei cu venituri foarte reduse nu este neapărat prețul energiei, ci ponderea cheltuielilor pentru energie în venitul lor. Dacă 30-40% din venitul total se duce pe căldură și electricitate, persoanele respective ajung în situația de „sărăcie energetică”, fiind incapabile să își asigure condiții minime de trai fără sacrificii majore.
Compararea sprijinului din Grecia și România
În Grecia, o persoană care primește indemnizația socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar costurile medii la energie sunt de 1.800 de euro pe an, reprezentând aproape 20% din venit. Statul grec acoperă până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, permițându-le să nu aleagă între hrană și încălzire. În România, o persoană cu ajutor social minim are un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună (aproximativ 3.000 de euro pe an), iar facturile anuale ajung la 1.257 de euro. Sprijinul de la stat este de doar 150 de euro pe an, acoperind doar 12% din costuri, ceea ce înseamnă că restul de aproape 1.100 de euro trebuie suportat dintr-un venit anual foarte mic.
Limitările plafonării prețurilor
Plafonarea prețurilor se aplică tuturor consumatorilor, indiferent de venit. Aceasta limitează tariful maxim pe care îl pot percepe furnizorii și ajută la evitarea creșterilor bruște, dar nu distinge între consumatorii vulnerabili și cei cu venituri mari. Astfel, o parte din fondurile publice ajung să subvenționeze consumul gospodăriilor care nu au nevoie de ajutor, lăsând persoanele aflate în dificultate cu sume simbolice.
Impactul sprijinului public asupra familiilor cu venituri mici
Analiza AEI a evidențiat și situația unei familii din România cu salariul minim și un copil în întreținere. Venitul anual este de aproximativ 9.566 de euro, iar costurile cu energia sunt de 1.257 de euro. Ajutorul public este de doar 142 de euro, ceea ce înseamnă că familia trebuie să suporte o mare parte din costuri din venitul propriu. În contrast, în Grecia, ajutorul poate acoperi întreaga factură de energie.
Viitorul plafonării prețului la gaze
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Deși unii experți, precum Bogdan Ivan, estimează că nu vor exista majorări abrupte ale prețurilor, există incertitudini privind impactul asupra consumatorilor vulnerabili după expirarea acestei măsuri.
Concluzie
Problema subfinanțării sprijinului pentru consumatorii vulnerabili din România rămâne o preocupare majoră, iar plafonarea prețurilor nu rezolvă inegalitățile în accesul la energie. Situația necesită măsuri mai eficiente și adaptate pentru a asigura protecția reală a celor cu venituri reduse.
