Deficitul și datoria publică afectează bugetul
Cristian Păun, profesor de economie, avertizează că deficitul și datoria publică generează costuri tot mai mari cu dobânzile, depășind bugetul alocat educației și cheltuielilor de capital. El subliniază că suma plătită anual pe dobânzi se ridică la 60 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ o mie de kilometri de autostradă, ceea ce consideră a fi o „inconștiență”.
Măsuri de austeritate în sectorul public
Una dintre măsurile cheie din proiectul de buget este înghețarea salariilor din sectorul public, considerată de Păun o reducere a veniturilor. Potrivit economistului, deși unii angajați pot beneficia de creșteri salariale pe baza vechimii, efectul general este o înghețare a salariilor, care, în termeni reali, vor scădea din cauza inflației. Păun consideră această măsură o corecție bugetară necesară.
Accent pe fonduri europene
Păun identifică un aspect pozitiv al bugetului în accentul pus pe atragerea fondurilor europene, în special a celor din PNRR. El explică faptul că statul trebuie să cheltuie banii înainte de a-i recupera de la Uniunea Europeană, subliniind necesitatea de lichiditate în buget pentru a putea absorbi aceste fonduri.
Critici la adresa programului Anghel Saligny
Economistul critică programele naționale de investiții, cum ar fi programul Anghel Saligny, care creează redundanțe cu fondurile europene. El consideră că ar trebui să se concentreze pe utilizarea fondurilor europene, care sunt suficiente pentru dezvoltare, și să evite programele paralele care pot duce la risipă de resurse.
Împrumuturi în context internațional
Păun subliniază că România a avut un moment favorabil în care a reușit să se împrumute înainte ca tensiunile internaționale să crească dobânzile. El menționează că, dacă împrumutul ar fi fost ratat cu câteva zile, costurile ar fi fost semnificativ mai mari.
Concluzie
Problemele legate de deficitul și datoria publică, coroborate cu măsurile de austeritate și gestionarea fondurilor europene, au implicații majore asupra bugetului național și dezvoltării infrastructurii, precum și asupra capacității statului de a investi în educație și alte domenii esențiale.


