Limitarea adaosului comercial și impactul asupra economiei
Limitarea adaosului comercial pentru produsele agroalimentare, deși oferă un beneficiu temporar, nu abordează cauzele fundamentale ale crizei costului vieții, conform cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Declarațiile oficiale
Reacția cercetătorilor vine după propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a plafona adaosul comercial la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, în cazul în care inflația depășește 5%. Barbu a subliniat că, în prezent, adaosul comercial al alimentelor de bază este limitat la 20% pentru procesatori, 5% pentru lanțurile de distribuție și 20% pentru distribuitori, ceea ce permite ca prețul alimentelor de bază în magazine să fie cu maximum 51,2% mai mare decât costul producției.
Riscurile plafonării adaosului comercial
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA afirmă că extinderea plafonării adaosului comercial poate genera efecte negative, inclusiv creșteri ale prețurilor bunurilor nealimentare, o rată mai mare a insolvențelor în sectorul alimentar și lipsuri temporare de alimente. Markó Balázs, cercetător în cadrul echipei, a explicat că inflația din România a fost amplificată de creșterea prețurilor la energie și materii prime, iar limitarea adaosului comercial nu abordează aceste cauze reale.
Evoluția prețurilor și efectele măsurilor
Conform datelor, prețurile produselor alimentare au crescut cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025. Deși prețurile produselor cu adaos plafonat au scăzut inițial, măsura nu a avut un impact semnificativ pe termen lung asupra inflației. Produsele alimentare neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, în timp ce cele reglementate au avut o stabilizare sau chiar o dinamică deflaționistă.
Analiza cauzelor crizei costului vieții
Cercetările arată că, după 2021, inflația a fost determinată de majorarea prețului energiei și a materiilor prime, în contextul invaziei Ucrainei și al perturbărilor lanțurilor globale de aprovizionare. Cererea ridicată post-criza COVID a contribuit, de asemenea, la creșterea profiturilor în anumite industrii. Rácz Béla-Gergely, cercetător al echipei, a subliniat că plafonarea adaosului comercial poate duce la pierderi salariale și la creșterea prețurilor la bunurile neplafonate, afectând în special întreprinderile mici.
Soluții alternative pentru combaterea inflației
Experții recomandă măsuri fiscale responsabile pentru reducerea deficitului bugetar și politici monetare adecvate pentru a sprijini procesul dezinflationist. Plafonarea adaosului comercial nu răspunde cauzelor fundamentale ale inflației și nu oferă soluții pe termen lung. O alternativă ar fi acordarea de ajutoare fixe gospodăriilor cu venituri mici, în locul controlului prețurilor.
Concluzie
Limitarea adaosului comercial, deși aparent benefică, poate avea efecte adverse asupra pieței și nu abordează problemele fundamentale care contribuie la inflație, ceea ce subliniază necesitatea unor politici economice mai eficiente.
