Ministrul Finanțelor și reducerea deficitului bugetar
În primul trimestru al anului 2026, deficitul bugetar a fost redus la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta a subliniat importanța fondurilor europene în acest proces și a menționat că reformele recente au fost esențiale pentru consolidarea fiscală.
Veniturile bugetare
Veniturile bugetului general consolidat au atins 158,76 miliarde lei, reprezentând 7,8% din PIB, cu o creștere nominală de 12,3% față de primul trimestru al anului 2025. Veniturile din economia internă au crescut cu 10,2%, ajungând la 145,56 miliarde lei, iar ca procent din PIB, acestea au crescut de la 6,9% la 7,1%.
Un aspect central al politicii Ministerului Finanțelor a fost accelerarea restituirii TVA, care a crescut cu 29,2%, atingând o medie lunară de 3,6 miliarde lei. Încasările brute din TVA au crescut cu 17,7%, ajungând la 33,63 miliarde lei, ca urmare a majorării cotei standard la 21% prin Legea 141/2025.
Încasările din impozitul pe venit au totalizat 17,97 miliarde lei, în creștere cu 19%. Impozitul pe profit a crescut cu 21,8%, ajungând la 1,89 miliarde lei, iar impozitele pe proprietate au crescut cu 29,7%, totalizând 8,17 miliarde lei. Veniturile din accize au crescut la 10,95 miliarde lei, susținute de o majorare de 20,8% pe segmentul carburanților.
Veniturile nefiscale au fost de 10,82 miliarde lei, în scădere cu 12,4% față de 2025. Sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și prin PNRR au crescut cu 43,4%, atingând 13,2 miliarde lei.
Cheltuielile bugetare
Cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, reprezentând 8,8% din PIB, cu o scădere nominală de 2,8% față de anul precedent. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3%, ajungând la 40,85 miliarde lei. Investițiile au totalizat 21,67 miliarde lei, din care 74,9% au provenit din fonduri externe nerambursabile și PNRR.
Plățile sociale au însumat 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5,8%, atingând 23,56 miliarde lei, iar plățile de dobânzi au crescut cu 7%, totalizând 13,37 miliarde lei. Subvențiile s-au redus cu 11,1%, până la 2,83 miliarde lei.
Concluzii
Analiza execuției bugetare la 31 martie 2026 nu indică riscuri pentru atingerea țintei de deficit aprobată pentru întregul an. Este esențial ca eforturile de colectare să continue, iar ordonatorii de credite să recupereze decalajele în absorbția fondurilor externe și PNRR. Ministerul Finanțelor subliniază necesitatea prudenței în angajarea de noi cheltuieli și o rigoare sporită în programarea bugetară.
Reducerea deficitului bugetar și absorbția eficientă a fondurilor europene sunt fundamentale pentru stabilitatea fiscală a țării pe termen lung.
