Recesiunea a sosit în România
România se confruntă cu o recesiune tehnică, PIB-ul scăzând cu 0,2% în trimestrul al treilea din 2025 și cu 1,9% în trimestrul al patrulea. Această situație este cauzată de dezechilibre evidente și de creșterea costurilor suportate de companii și populație. Recesiunile sunt, de obicei, rezultatul mai multor factori, iar economistul Tyler Goodspeed subliniază că șocurile energetice sunt printre cele mai periculoase, având potențialul de a bloca producția și de a afecta întreaga economie. Guvernele ar trebui să întărească reziliența economică și să mențină mecanismele de piață funcționale, evitând, în același timp, controalele de preț și subvențiile generalizate.
Cauzele recesiunii
Recesiunea din România nu poate fi atribuită unei singure cauze. Aceasta reflectă acumularea mai multor dezechilibre, printre care corecția fiscală necesară din cauza deficitului bugetar mare din 2024, de 9,3% din PIB (152,7 miliarde lei). Șocurile energetice joacă un rol crucial, afectând atât oferta, cât și economia în ansamblu.
Impactul șocurilor energetice
Șocurile energetice nu se limitează doar la facturile de utilități; ele afectează baza de producție. Creșterea prețurilor la energie determină companiile să amâne investițiile, să reducă producția și să restrângă angajările. Gospodăriile, pe de altă parte, își reduc consumul, astfel că efectul se propagă în întreaga economie, ducând la comprimarea marjelor și deteriorarea încrederii economice. Energia este un input esențial pentru toate sectoarele, iar tensiunile din acest domeniu pot duce rapid la tensiuni macroeconomice.
Motive de optimism
Există, totuși, motive pentru un optimism rezervat. Piețele energetice sunt mai diversificate decât în anii 1970, iar România are un mix de resurse energetice care o plasează într-o poziție mai favorabilă. Bugetul pe 2026, recent aprobat, preconizează investiții publice de 163,8 miliarde lei (8% din PIB), susținute în mare parte din fonduri europene. România își propune să atragă 20 de miliarde de euro din fonduri europene în 2026, majoritatea din PNRR și fonduri de coeziune. Riscul principal nu este lipsa de finanțare, ci capacitatea de absorbție a acestor fonduri și stabilitatea politicilor publice.
Acțiuni recomandate pentru guverne
În fața acestor șocuri, este esențial ca statele să mențină piețele funcționale și să îmbunătățească reziliența, protejând infrastructura critică și stimulând investițiile. Este important să se evite intervențiile care distorsionează stimulentele de piață, cum ar fi controlul prețurilor și subvențiile generalizate, care pot agrava criza. Mesajul oficial din partea autorităților sugerează o abordare care vizează transparența și protejarea mecanismelor de piață.
Ce trebuie să evităm
Guvernele ar trebui să evite măsurile care agravează crizele energetice, cum ar fi controlul prețurilor și sancțiunile excesive. România a renunțat la cele mai dure măsuri intervenționiste, dar încă menține unele controale care pot distorsiona piața. Astfel de măsuri pot întârzia ajustările necesare și pot crea riscuri de aprovizionare.
În concluzie, România se află într-o perioadă economică dificilă, iar măsurile guvernamentale trebuie să fie bine gândite pentru a evita amplificarea recesiunii și a menține stabilitatea economică.
