Reindustrializarea Europei: Strategia Comisiei Europene
Așa-numita lege privind „accelerarea industrială”, susținută de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourne, vizează păstrarea și decarbonizarea sectoarelor cheie, precum industria auto, care se teme că va fi afectată de concurența chineză. Aceasta vine în contextul provocărilor tranziției ecologice și al prețurilor ridicate la energie din Europa.
Preferința europeană: O măsură controversată
Principala prevedere a planului este introducerea unei „preferințe europene”, o măsură considerată tabu în Europa datorită naturii sale protecționiste. Aceasta obligă companiile din sectoare strategice să desfășoare o parte din producție în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente atunci când primesc finanțare publică. Mecanismul se inspiră din legislații similare din SUA și China, conform lui Séjourne, care a obținut sprijinul a 1.000 de directori de companii europene.
Proiectul de lege, așteptat inițial pentru sfârșitul anului 2025, a fost amânat din cauza dezacordurilor între statele membre, inclusiv în cadrul Comisiei, privind utilitatea și limitele măsurii.
Sprijinul politic pentru inițiativă
Președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut necesitatea preferinței europene, avertizând că europenii riscă să fie „dați la o parte”. Joseph Dellatte de la Institutul Montaigne a subliniat că achizițiile publice, care reprezintă aproximativ 15% din economia europeană, pot ajuta la relocarea activităților industriale.
Cu toate acestea, Niclas Poitiers de la think tank-ul Bruegel a exprimat scepticism, sugerând că există instrumente mai eficiente pentru a preveni distrugerea industriilor de către China.
Controversele dintre statele membre
Discuțiile între cele 27 de state membre au fost intense, dar urgența de a acționa a determinat chiar și statele reticente, precum Germania și țările nordice, să sprijine inițiativa „Fabricat în Europa”, cu condiția ca măsura să fie strict direcționată. Comisia Europeană a redus ambițiile față de proiectul inițial în ceea ce privește sectoarele vizate.
Conform unei versiuni a textului, legea va impune utilizarea oțelului cu conținut scăzut de carbon în proiectele de construcții finanțate public, fără a impune ca acesta să fie „Fabricat în Europa”. Eurofer, organizația producătorilor europeni de oțel, a criticat această abordare. Nu se menționează cerințe de conținut local pentru substanțe chimice sau materiale plastice.
Sectorele vizate și obligațiile pentru investiții
Industria auto este așteptată să fie printre sectoarele vizate, la fel ca tehnologiile energetice decarbonizate, cum ar fi panourile solare și bateriile. O problemă majoră de dezbatere este domeniul geografic de aplicare al planului „Fabricat în Europa”. Berlinul și alte capitale europene doresc ca firmele din anumite țări partenere să nu fie excluse din schemă, temându-se de represalii comerciale.
Proiectul de lege ar putea impune obligații privind beneficiile locale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și cercetarea și dezvoltarea pentru companiile străine care doresc să investească în Europa. De asemenea, vor fi incluse măsuri pentru facilitarea construcției sau extinderii fabricilor prin simplificarea procedurilor administrative.
Concluzie
Legea privind reindustrializarea Europei reflectă o reacție strategică la provocările economice globale, având potențialul de a influența semnificativ peisajul industrial european prin promovarea producției locale și a sustenabilității.
