România, lider în vulnerabilitate economică
România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa Centrală și de Est, în ciuda tendinței regionale de scădere a acesteia. Rigiditățile structurale, dinamica salariilor și transmiterea incompletă a politicii monetare contribuie la presiunile asupra prețurilor, afectând puterea de cumpărare a populației și generând incertitudine în mediul de afaceri.
Performanța economică sub așteptări
În comparație cu alte economii din regiune, România continuă să se redreseze mai lent, înregistrând o performanță economică modestă. Ciclul economic regional se stabilizează, însă România rămâne afectată de dezechilibre interne persistente, care frânează cererea și investițiile. Polonia și Cehia dispun de fundamente macroeconomice mai solide, ceea ce le permite o normalizare mai rapidă a activității economice.
Deficitele bugetar și de cont curent
Vulnerabilitatea României este amplificată de deteriorarea poziției fiscale și externe. Deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB în 2024, pe fondul majorărilor semnificative ale pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și al cheltuielilor ridicate asociate ciclului electoral. În paralel, deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, cauzat de creșterea importurilor și de performanța slabă a exporturilor.
Riscuri de finanțare și perspective negative
Toți acești factori au dus la o poziție externă semnificativ mai slabă decât cea compatibilă cu fundamentele economice. Deși România își menține statutul de investment grade, agențiile de rating au revizuit perspectiva la negativ, semnalând îngrijorări legate de sustenabilitatea fiscală și de vulnerabilitățile de finanțare. Autoritățile au adoptat măsuri fiscale pentru a reduce dezechilibrele, însă riscurile de finanțare rămân ridicate din cauza deficitelor mari și a creșterii datoriei publice.
Absorbția fondurilor europene și constrângeri administrative
Absorbția fondurilor europene în România continuă să fie lentă, cu o rată de utilizare de aproximativ 38% din NGEU și de circa 17% din fondurile structurale, sub nivelurile altor state din regiune. Capacitatea administrativă redusă și blocajele în achizițiile publice afectează implementarea investițiilor, iar lipsa reformelor structurale în sectoare cheie limitează potențialul de creștere pe termen mediu.
Instabilitate guvernamentală și impactul asupra politicilor economice
Instabilitatea guvernamentală și fragmentarea politică afectează coerența și predictibilitatea politicilor economice. Presiunile electorale recente au dus la relaxarea disciplinei fiscale, amplificând dezechilibrele macroeconomice. Deși România nu se confruntă cu o criză iminentă, rămâne una dintre cele mai expuse economii din regiune, din cauza inflației persistente, a deficitelor ridicate și a riscurilor de finanțare în creștere, precum și a constrângerilor structurale care limitează capacitatea de ajustare.
În concluzie, vulnerabilitățile economice ale României necesită o atenție sporită, fiind esențiale pentru asigurarea stabilității economice pe termen lung.
