Un deceniu de provocări pentru România
Un an dificil se prefigurează pentru România, cu salarii reduse, prețuri în creștere și o rată a șomajului în ascensiune, conform unui studiu realizat de BNS. Evaluarea efectelor măsurilor economice aplicate în 2024 și 2025 arată o ajustare bugetară problematică, cu un accent pe reducerea cheltuielilor, în special a celor care nu vizează salariile, esențiale pentru consumul intern.
Dezechilibre pe piața muncii
Studiul subliniază că ajustarea din 2025 a început în direcția greșită în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în condițiile unei inflații crescute. Aceasta a dus la o fragilizare a pieței muncii, cu o scădere reală a masei salariale și cel mai mare număr de șomeri din ultimii opt ani. Salariile din economie au scăzut semnificativ în termeni reali pentru prima dată, în absența unei crize internaționale.
Statistici alarmante
În primele opt luni ale anului 2025, fondul lunar de salarii a crescut ușor, cu 300 de milioane de lei (0,7%), dar, raportat la inflația de 8,1%, a dus la o scădere reală. Numărul angajatorilor a scăzut cu 9.225, ajungând la 583.794 în august 2025. Reducerea posturilor în sectorul public a fost de 5,6%, dar a condus la o reducere modestă a facturii salariale.
Impactul măsurilor fiscale
Reducerile de cheltuieli nu s-au concretizat, iar majorarea fiscalității, fără reforme corespunzătoare, a generat efecte negative, accentuând dezechilibrele economice. Rata șomajului a atins 6,1%, cu peste 500.000 de șomeri, iar media lunară a fost cu 40.000 mai mare decât în 2024. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au depășit încasările din impozitele pe salarii, ceea ce indică o direcționare ineficientă a resurselor critice pentru funcționarea statului.
Recomandări pentru viitor
BNS propune respectarea legislației europene privind salariul minim și raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile. În noiembrie 2025, se preconizează o majorare a salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.350 lei, beneficiind 1.825.249 de angajați. Se consideră că o reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile este realizabilă și preferabilă față de tăierea salariilor, care ar agrava contracția economică.
Concluzie
Studiul subliniază o perioadă crucială pentru România, cu riscuri economice semnificative și o nevoie urgentă de reforme pentru a evita un deceniu pierdut din punct de vedere economic.
